Decizia ProTV de a opri emisiunea „La Măruță” după aproape două decenii de difuzare nu este doar o știre despre televiziune.
Este un moment simbolic, care spune ceva esențial despre felul în care se schimbă economia muncii în România, sub presiunea tehnologiei și a inteligenței artificiale.
Pentru public, vestea a venit abrupt. Pentru industria media, însă, oprirea emisiunii reprezintă mai degrabă un simptom decât o surpriză.
Dispariția unui format zilnic, cu audiență stabilă și o echipă numeroasă în spate, ridică întrebări incomode despre ce tip de muncă mai este sustenabilă într-un peisaj media dominat de automatizare, optimizare și reducere de costuri.
O producție scumpă într-o industrie care caută mai degrabă eficiență
„La Măruță” nu a fost doar o emisiune cu un prezentator cunoscut, ci un mecanism complex. Aproximativ 40 de oameni lucrau constant pentru realizarea unui show live zilnic: jurnaliști, operatori, editori, producători, specialiști video și digital, personal logistic. Acest tip de producție presupune costuri mari, timp, deplasări și o infrastructură umană greu de comprimat.
În ultimii ani, formatul evoluase spre un jurnal al vieții cotidiene din România, cu accent pe povești sociale, situații reale, comunități mici și personaje anonime.
Era o emisiune care „mergea pe teren”, care documenta, filma și aducea în platou oameni din toate colțurile țării. Tocmai această apropiere de realitatea concretă o făcea relevantă pentru un anumit public, dar și dificil de justificat economic într-o industrie care caută tot mai mult conținut rapid, scalabil și ușor de adaptat digital.
Din acest punct de vedere, oprirea emisiunii pare o decizie pragmatică. Puține formate rezistă 18 ani. Însă momentul ales și contextul mai larg sugerează că nu vorbim doar despre uzura unui brand TV.
Inteligența artificială restructurează munca fără să-ți dai seama
Anunțul vine la scurt timp după ce ProTV a confirmat oficial existența unui departament dedicat inteligenței artificiale.
Deocamdată, AI-ul nu produce emisiuni, dar este deja implicat în automatizarea promo-urilor și a conținutului de prezentare.
Procesul a început discret cu ani în urmă și s-a accelerat recent, odată cu integrarea tehnologiilor generative.
Acest lucru reflectă o tendință globală: companiile prioritizează procesele rapide, predictibile și mai ieftine. Algoritmii nu obosesc, nu negociază, nu cer măriri salariale și pot produce volume mari de conținut într-un timp foarte scurt.
În media, AI-ul nu decide doar ce se produce, ci și ce ajunge la public, filtrând și ordonând informația în funcție de criterii matematice.
Pentru consumator, asta înseamnă că vede tot mai des conținut „ambalat” pentru engagement rapid: clipuri scurte, formate repetitive, teme deja validate.
Concret, pentru angajați, însă, implicațiile sunt mult mai serioase. Echipele mari, experimentate și bine plătite devin dificil de menținut atunci când există alternative tehnologice care oferă rezultate acceptabile la costuri mult mai mici.
Semnificativ este și comunicatul oficial al ProTV, care vorbește despre „adaptarea strategiei de conținut” și despre echilibrul dintre televiziunea liniară și consumul digital.
Limbajul corporatist maschează, de fapt, o tranziție profundă. Iar declarația lui Cătălin Măruță, lipsită de orice referire directă la post, trădează șocul unei decizii luate unilateral, într-un sistem care se schimbă mai repede decât pot reacționa oamenii.
Oprirea „La Măruță” poate fi privită ca un episod-busolă. Nu doar pentru televiziune, ci pentru multe profesii din România.
Fără dar și apoate, acesta este un semn că epoca inteligenței artificiale nu va elimina munca peste noapte, dar o va restructura profund. Iar cei mai afectați vor fi, paradoxal, tocmai cei care produc conținut complex, uman și greu de automatizat.