Inteligența artificială a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai discutate subiecte din economie, educație și tehnologie, iar efectele sale se resimt tot mai puternic și în piața muncii din România. În timp ce unii angajați se tem că vor fi înlocuiți de roboți, alții privesc AI-ul ca pe un instrument care le poate face munca mai eficientă și mai bine plătită.
Specialiștii în resurse umane spun că adevărul se află undeva la mijloc: locurile de muncă nu vor dispărea complet, ci se vor transforma. Meseriile tradiționale se vor adapta noilor tehnologii, iar angajații vor trebui să dobândească abilități digitale pentru a rămâne relevanți.
De la amenințare la instrument: cum se schimbă percepția asupra AI
„E o zonă care va genera oportunități de carieră. Preocuparea ar trebui să fie cum îmi dezvolt în continuare competențele în zona inteligenței artificiale, nu neapărat că mâine rămân fără job”, explică Dragoș Gheban, CEO-ul unui portal de cariere, potrivit StirileProTV. Potrivit acestuia, cei care investesc în propria dezvoltare profesională vor avea un avantaj major într-o economie tot mai digitalizată.
Conform unui studiu recent, inteligența artificială a generat deja 450 de locuri de muncă noi în România, semn că nu este doar un factor disruptiv, ci și un generator de oportunități. Tot mai multe companii locale investesc în cursuri și programe de training prin care angajații învață să folosească AI-ul în sarcinile zilnice, de la analiză de date până la marketing și suport clienți.
Angajații, între temeri și adaptare
Pe măsură ce AI-ul pătrunde în tot mai multe domenii, temerile legate de pierderea locului de muncă devin din ce în ce mai răspândite. Mulți angajați se simt nesiguri în fața schimbărilor rapide și se întreabă dacă profesia lor mai are viitor.
„Teama vine de la discursul public legat de înlocuirea oamenilor cu roboți. Nu cred că ne îndreptăm într-acolo. Este vorba mai degrabă despre înlocuirea unor activități repetitive, cum ar fi operarea sau introducerea datelor în diverse sisteme. AI-ul le poate face mai rapid și mai precis, dar pentru sarcini complexe e nevoie de intervenția umană”, spune Mădălina Uceanu, specialist în resurse umane.
Această perspectivă este împărtășită și de Alin Popescu, expert în tehnologii digitale, care subliniază importanța flexibilității profesionale. „E foarte important să ne vedem meseria ca pe un trenuleț cu vagoane. Unele abilități pot fi înlocuite de AI, dar altele nu. Inteligența artificială nu ne va înlocui complet, ci ne va forța să reorganizăm vagoanele, să devenim mai eficienți.”
Cele mai vulnerabile meserii în fața automatizării sunt cele care implică lucrul cu date, cum ar fi operatorii de call-center, analiștii de date sau programatorii juniori. Totuși, chiar și aici, oamenii rămân indispensabili pentru supravegherea sistemelor, gestionarea excepțiilor și adaptarea deciziilor la context.
Interesant este că unele companii străine care au înlocuit masiv angajații cu sisteme automate au început să reangajeze personal uman, după ce au constatat că interacțiunea cu roboții nu mulțumește pe deplin clienții. Rezultatul: un model hibrid în care oamenii și AI-ul colaborează, fiecare cu rolul său bine definit.
Ce meserii sunt cel mai expuse și care vor prospera în era AI
Deși inteligența artificială va afecta aproape toate sectoarele economice, impactul ei nu va fi uniform. Unele meserii vor dispărea treptat, în timp ce altele se vor reinventa complet.
Conform unui raport al Forumul Economic Internațional, AI-ul va înlocui cu dificultate meserii care implică interacțiune umană directă sau abilități manuale, cum ar fi agenții de vânzări, meșteșugarii, curierii și lucrătorii din agricultură. În schimb, joburile din IT, contabilitate, analiză de date și servicii de suport vor suferi transformări semnificative.
În România, unde o parte importantă a economiei se bazează pe servicii externalizate, automatizarea proceselor repetitive ar putea reduce numărul posturilor de entry-level, dar va crea cerere pentru roluri noi: analiști AI, specialiști în etica datelor, traineri de modele lingvistice sau experți în securitate digitală.
Pe termen lung, AI-ul poate deveni un partener de muncă, nu un concurent. În birourile moderne, tehnologia preia sarcinile plictisitoare, permițând angajaților să se concentreze pe creativitate, strategie și relații interumane. „Cheia este adaptarea continuă”, subliniază Uceanu. „Cei care refuză schimbarea vor fi depășiți, dar cei care se formează permanent vor avea de câștigat.”
Deja, universitățile și companiile mari din România încep să ofere programe de reconversie profesională axate pe inteligență artificială, programare, analiză de date și gândire critică.
Pe scurt, inteligența artificială nu va distruge piața muncii din România, ci o va remodela. Va elimina unele roluri, dar va crea altele, adesea mai complexe și mai bine plătite. Pentru angajați, provocarea reală nu este pierderea locului de muncă, ci capacitatea de a se adapta la o lume în care învățarea continuă devine regula.
Cei care vor privi AI-ul ca pe un aliat, nu ca pe o amenințare, vor fi cei care vor prospera într-o economie tot mai digitalizată și interconectată.