Timpul petrecut pe rețelele sociale a început să scadă în ultimii ani, iar fenomenul nu este unul izolat: utilizatorii renunță treptat la scroll-ul compulsiv, iar platformele gigantice precum Meta sunt puse în fața unei provocări serioase. Un studiu realizat de Financial Times pe un eșantion de 250.000 de adulți din 50 de țări arată că, în medie, oamenii au petrecut anul trecut aproximativ două ore și douăzeci de minute pe zi pe platformele de socializare — un nivel cu aproape 10% mai mic decât în 2022, vârful post-pandemie al utilizării.
Declinul are implicații economice și culturale profunde: pentru companii care își construiesc modelul de afacere pe atenție și timp petrecut în aplicații, reducerea acestui indicator înseamnă scăderea eficienței reclamelor, a veniturilor și, implicit, a puterii de negociere cu advertiserii. În plus, sensul social al rețelelor — legătura între persoane, schimbul de idei, comunitățile — pare să se erodeze, ceea ce pune sub semnul întrebării rolul acestor platforme în viața publică.
Tinerii se îndepărtează cel mai rapid
Datele arată că tinerii sunt grupul cel mai afectat de această schimbare: scăderea timpului petrecut pe social media este mai pronunțată în rândul lor, ceea ce reprezintă o veste proastă pentru platformele care se bazează pe atragerea și reținerea generațiilor noi. Pe termen lung, pierderea interesului tinerilor poate duce la schimbări structurale în audiențele disponibile pentru advertising și la o recalibrare a modului în care conținutul este creat și promovat.
Comparativ cu 2014, utilizarea platformelor sociale pentru menținerea legăturilor personale și exprimarea identității a scăzut cu aproximativ 25%. Aceasta sugerează că oamenii caută alternative — fie aplicații specializate, fie forme de comunicare mai private și mai controlate, fie pur și simplu reducerea expunerii la fluxul permanent de informații. Singura excepție notabilă din studiul Financial Times este America de Nord, unde timpul mediu petrecut pe rețele sociale a fost anul trecut cu 15% mai mare decât în Europa, semnalând diferențe regionale importante în comportamentul utilizatorilor.
„Enshittification”: degradarea produsului pentru profit
Experții au introdus termenul „enshittification” pentru a descrie dinamica în care platformele, în încercarea de a maximiza venituri, degradează experiența utilizatorului. Strategii precum introducerea excesivă a reclamelor, privilegierea conținutului sponsorizat sau a postărilor care stimulează retenția pe termen scurt pot oferi câștiguri pe termen scurt, dar subminează încrederea și satisfacția utilizatorilor pe termen lung.
Un manifest al îngrijorării este apariția masivă a conținutului generat de inteligența artificială, folosit adesea pentru a menține atenția fără a oferi valoare reală. Acest tip de conținut tinde să fie superficial și repetitiv, conceput pentru a produce clickuri și vizualizări, nu pentru a stimula conversații autentice sau informare de calitate. Riscul este dublu: pe de o parte, utilizatorii se plictisesc și se retrag; pe de altă parte, astfel de materiale sunt ideale pentru răspândirea dezinformării și manipulare, pentru că pot fi create rapid și în cantități mari.
Companiile caută soluții: inovație sau pană de idei?
În fața acestor semnale, companiile de social media testează tot felul de remedii, iar unele mișcări sunt publice: mutarea spre abonamente plătite, încurajarea creatorilor prin programe de monetizare directă, prioritarizarea comunităților private sau investiții în funcționalități audio și video live. Alte soluții sunt mai puțin vizibile: ajustări ale algoritmilor pentru a favoriza conținutul „de calitate”, parteneriate cu publisheri tradiționali sau integrarea de funcții de cumpărături și servicii.
Totuși, multe dintre aceste încercări par reactive și uneori disperate. Abonamentele pot oferi venituri alternative, dar riscă să izoleze utilizatorii care nu pot sau nu vor plăti; funcțiile noi atrag atenția inițial, dar fără schimbări de fond în modul în care platformele recompensează crearea de conținut valoros, efectul pe termen lung este limitat. În același timp, dependența de conținut generat de AI pentru a umple feedurile poate accelera exodul utilizatorilor care caută autenticitate.
Ce urmează pentru utilizatori și pentru piață
Trendul descendent indică necesitatea unei rediscutări serioase a modelului de afaceri al social media. Pentru companii, cea mai mare provocare este să reconecteze valoric experiența utilizatorului cu sustenabilitatea financiară — adică să găsească modalități de a plăti pentru conținut real, util și sigur, fără a-l transforma într-un produs de consum rapid și golit de valoare.
Pentru utilizatori, schimbarea poate fi benefică: mai puțin timp petrecut online ar putea însemna mai mult timp pentru relații reale, activități creative sau informare serioasă. Însă tranziția poate fi dureroasă pentru ecosisteme întregi dependente de atenție: creatori de conținut, marketing digital și servicii conexe vor trebui să se adapteze.
În final, criza de atenție nu este doar o provocare tehnologică, ci și una culturală. Companiile care vor supraviețui acestei perioade vor fi cele care pot regândi produsul în jurul utilizatorului, nu al maximizării timpului petrecut pe platformă — iar pentru asta este nevoie de mai mult decât trucuri algoritmice: este nevoie de o reconstrucție a încrederii și a relevanței în spațiul public digital.