Inteligența artificială schimbă fundamental regulile în muzică, aducând cu sine atât oportunități, cât și provocări. Pe de o parte, algoritmii pot compune piese originale, pot mixa sunete și pot imita stiluri muzicale diverse, deschizând noi posibilități creative pentru artiști și producători. Pe de altă parte, apar probleme legate de drepturile de autor și etică: cine deține proprietatea asupra unei creații generate de AI și cum se trasează granița între inspirație și copiere? Totodată, discuțiile despre autenticitate și rolul umanului în artă devin din ce în ce mai intense, pentru că tehnologia ridică întrebări despre ce înseamnă creativitatea și cine are dreptul să fie recunoscut ca autor.
Elena Stan este unul dintre cei mai apreciați avocați de tehnologie din România, cu peste 12 ani de experiență în proprietate intelectuală, protecția datelor și industriile creative. A consiliat branduri, artiști și studiouri de gaming și este recunoscută pentru implicarea în proiecte de Legal Tech și reglementări privind AI.
În acest an, la Mastering the Music Business (MMB) – conferință care aniversează în septembrie 10 ani și care aduce împreună artiști, profesioniști și lideri din industria muzicală – Elena va modera panelul „AI în Muzică: Unde tragem granița etică?”. Subiectele sunt fierbinți: algoritmi care pot compune muzică sau clona voci, dileme de copyright, riscuri legate de date personale și provocările pe care noul AI Act le ridică pentru industrie. Înainte de discuția de pe scenă, am stat de vorbă cu Elena despre cele mai presante probleme juridice, dar și despre modul în care artiștii se pot proteja într-o epocă în care tehnologia redefinește creativitatea.
Playtech: Elena, în cadrul panelului „AI în Muzică: Unde tragem granița etică?”, vei aborda subiecte extrem de actuale. Care crezi că este cea mai urgentă problemă juridică ridicată de apariția algoritmilor care pot compune muzică sau clona voci?
Elena: În prezent, principala provocare este lipsa unui mecanism clar pentru a determina originea unei creații generate de AI. Algoritmii pot compune muzică sau clona voci pornind de la baze de date uriașe, iar dacă materialele sursă includ opere protejate, se poate ajunge ușor la încălcarea drepturilor de autor. Sub incidența AI Act și a legislației de copyright, problema este atât juridică, cât și tehnică — trebuie să știm „ce a intrat” în AI pentru a evalua ce iese.
O altă componentă critică este protejarea datelor cu caracter personal folosite în antrenarea modelului. Dacă AI‑ul a fost instruit cu voci reale ale artiștilor (sau date vocale care permit identificarea persoanelor), pot apărea riscuri în baza GDPR – prelucrarea neautorizată de date biometrice. Muzica generată cu AI trebuie să respecte legea drepturilor de autor, AI Act și GDPR, iar trasabilitatea datelor și a procesului creativ este esențială.
Playtech: În opinia ta, unde se termină inspirația artistică și unde începe plagiatul atunci când o piesă este generată de o inteligență artificială?
Elena: Inspirația artistică este un proces creativ care presupune transformarea profundă a influențelor. Plagiatul apare când se preia esența sau structura originală a unei opere într-o formă recognoscibilă, fără permisiune sau credit. Cu AI, granița devine neclară, pentru că algoritmul poate produce „lucrări noi” care reproduc pattern-uri, tonalități sau linii melodice recognoscibile din opere protejate. Prompt-ul (textul inițial dat AI‑ului) este extrem de relevant. În litigiile de plagiat, instanțele analizează prompt‑ul – pentru că acesta poate arăta intenția, influențe concrete, similitudini semnificative. Așadar, promptul devine esențial în delimitarea între inspirație și preluarea substanțială a unei opere existente.

Foto: Mastering the Music Business/Anca Coleasa
Playtech: Mulți artiști se tem că AI le-ar putea „fura” stilul sau vocea. Există în prezent un cadru legal suficient de clar în România și la nivel european pentru a-i proteja?
Elena: În România și UE, nu există încă o reglementare specifică pentru protejarea „stilului” sau „vocii” ca atare, însă drepturile conexe ale interpreților, protecția imaginii și legislația împotriva concurenței neloiale pot fi invocate. AI Act introduce obligații de transparență și evaluare a riscurilor pentru modelele cu impact major, dar aplicarea concretă în muzică e abia la început.
Uniunea Europeană are deja un cadru general prin AI Act, însă la nivel național lipsesc încă reglementări clare dedicate utilizării AI în muzică. În litigii se invocă încălcarea Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor, iar demonstrarea plagiatului se face prin expertize tehnice. În plus, artiștii pot apela și la protecția oferită de înregistrarea mărcilor sonore, care permite apărarea unei linii melodice distincte reprezentate pe portativ.
Playtech: Dacă un algoritm compune o piesă complet nouă, cine deține drepturile de autor: programatorul, artistul care o folosește, casa de producție sau AI-ul însuși?
Elena: În prezent, legislația europeană recunoaște calitatea de autor doar persoanelor fizice. Astfel, dacă un AI compune o piesă, drepturile nu aparțin AI-ului, ci celui care a făcut input-ul creativ și a luat deciziile artistice – fie programatorul, fie artistul, fie casa de producție. Aici e relevanta si structura contractuala implementata intre cei implicati.
Playtech: Într-un scenariu în care AI creează o piesă pe baza unor opere existente, dar le reinterpretează, cât de greu este de demonstrat juridic că s-a produs o încălcare a drepturilor de autor?
Elena: Dificultatea majoră este accesul la „logurile” AI, adică la istoricul de antrenare și generare. Fără a ști exact ce opere au fost folosite ca sursă, e greu de demonstrat o legătură directă. Tehnic, e nevoie de AI specializat în detectarea similarităților muzicale, capabil să analizeze milioane de fragmente și să identifice paternuri.

Foto: Mastering the Music Business/Anca Coleasa
Playtech: Industria muzicală a trecut prin valuri de schimbări tehnologice (vinil, casetă, CD, streaming). Ce face fenomenul AI diferit și mai complex din punct de vedere legal și etic?
Elena: Vinilul, CD-ul și streamingul au schimbat modul de distribuție. AI schimbă procesul de creație și ridică întrebări despre autorat, autenticitate și valoare culturală. E o schimbare de paradigmă, nu doar de tehnologie.
Playtech: Cum vezi responsabilitatea caselor de producție atunci când lansează muzică generată de AI? Ar trebui să existe mențiuni explicite către public?
Elena: Casele de producție ar trebui să implementeze proceduri interne de verificare a sursei materialelor generate de AI și să informeze publicul când un conținut e parțial sau total creat de AI. Conform AI Act, utilizarea de AI‑uri generatoare de conținut intră în categoria “limited‑risk” si implica obligația de transparență – trebuie să existe mențiunea privind generarea conținutului de AI.
Playtech: AI poate fi folosit și ca instrument creativ în colaborare cu artiștii, nu doar ca „autor” unic. Ce bune practici juridice recomanzi pentru ca această colaborare să fie sigură și corectă?
Elena: Pentru ca utilizarea AI ca instrument creativ să fie echilibrată și sigură, colaborarea cu artiștii ar trebui reglementată prin contracte care stabilesc clar drepturile de utilizare și modalitatea de remunerare. Totodată, este esențială transparența privind sursa materialelor și delimitarea părții generate de AI, precum și verificarea tehnică a conținutului pentru a evita folosirea neautorizată a unor opere protejate. În sprijinul acestui proces, există deja soluții specializate de detectare a plagiatului muzical, precum MIPPIA, MiRA sau MelodySim, care pot fi integrate în fluxul de lucru al caselor de producție.
Playtech: În România, dar și în UE, se discută despre reglementări pentru AI. Crezi că viitoarele legi vor reuși să țină pasul cu viteza inovației în muzică?
Elena: Legislația încearcă să țină pasul, dar viteza AI depășește ritmul legislativ. AI Act e un pas important, însă va trebui completat cu legislație secundară, mai ales în industriile creative, unde inovația tehnologică poate schimba regulile peste noapte.

Foto: Mastering the Music Business/Anca Coleasa
Playtech: Dacă ai avea un mesaj pentru artiștii prezenți la MMB 2025, legat de AI și drepturile lor, care ar fi cel mai important sfat pe care l-ai da?
Elena: Folosiți AI ca pe un instrument, nu ca pe un substitut al creativității voastre. Documentați și protejați-vă munca, negociați contracte clare și fiți parte activă în dezbaterea despre cum vreți să arate viitorul muzicii în era AI.
Întrebările pe care le ridică AI nu au răspunsuri simple, dar tocmai aici stă șansa industriei muzicale: de a-și defini singură regulile și de a transforma tehnologia într-un partener, nu într-o amenințare. Dezbaterea de la MMB nu închide subiectul, ci deschide un dialog necesar – despre curaj, responsabilitate și viitorul muzicii pe care artiștii îl pot modela chiar acum.
Biletele la cele trei zile de conferință încă se mai găsesc pe www.iabilet.ro/bilete-mastering-the-music-business-2025-editie-aniversara-nr-10-101254/