Un raport recent al Agenției Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA) scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: mai mult de jumătate dintre adolescenții români sunt expuși riscului de dependență digitală. Studiul, realizat pe un eșantion de peste 113.000 de tineri din 37 de state europene, arată că România se situează peste media europeană în aproape toate categoriile de comportamente adictive – de la utilizarea excesivă a rețelelor sociale și gaming, până la consumul de alcool, tutun și participarea la jocuri de noroc.
Potrivit datelor, 53% dintre adolescenții români recunosc că au probleme în gestionarea timpului petrecut pe platformele de socializare, comparativ cu o medie europeană de 47%. În același timp, un sfert dintre ei (25%) spun că le este dificil să își controleze timpul dedicat jocurilor video.
Diferențele de gen sunt semnificative. Fetele sunt mai afectate de rețelele sociale (58% dintre ele se declară dependente de social media), în timp ce băieții sunt de peste două ori mai predispuși să manifeste comportamente problematice legate de gaming (16% față de 6% dintre fete).
Raportul subliniază că timpul petrecut online de adolescenți a crescut considerabil în ultimii ani. Specialiștii avertizează că expunerea prelungită la ecrane este strâns legată de tulburări de somn, rezultate școlare mai slabe, dar și de o creștere a riscului de consum de substanțe sau comportamente impulsive.
„Tinerii sunt tot mai ancorați într-un univers digital în care limitele dintre real și virtual se estompează. E o generație pentru care conexiunea permanentă e norma, nu excepția”, atrag atenția experții Agenției române pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANCDA).
Alcoolul și fumatul, probleme persistente: România printre țările fruntașe în Europa
Pe lângă dependența digitală, raportul EUDA evidențiază un alt fenomen alarmant: consumul ridicat de alcool și tutun în rândul adolescenților români.
Conform datelor, opt din zece tineri de 15-16 ani (81%) au consumat alcool cel puțin o dată, plasând România pe locul 9 dintre cele 37 de state analizate, peste media europeană de 73%. Țările cu cele mai ridicate procente sunt Ungaria (91%) și Danemarca (90%).
Alcoolul rămâne substanța percepută ca fiind cel mai ușor de procurat: 69% dintre adolescenți spun că pot avea acces la el fără dificultăți. Urmează țigările electronice (52%) și țigaretele clasice (46%).
În ceea ce privește fumatul, România se află pe locul 4 în Europa, cu 26% dintre adolescenți care declară că au fumat în ultimele 30 de zile, comparativ cu media europeană de 18%. Mai mult, țara noastră se numără printre cele – alături de Bulgaria și Italia – unde fetele fumează mai des decât băieții.
Un alt semnal de alarmă îl reprezintă creșterea utilizării țigărilor electronice. Aproape unul din doi elevi români (53%) afirmă că a încercat vapatul, iar unul din trei a folosit astfel de dispozitive în ultima lună. România se află, astfel, în topul european al consumului, alături de Ungaria (57%), Slovacia (56%), Cehia și Polonia.
Specialiștii atrag atenția că tinerii percep vapatul ca fiind mai puțin periculos decât fumatul tradițional, iar accesibilitatea mare a acestor produse contribuie la normalizarea comportamentului. „Percepția riscului este scăzută. Mulți adolescenți cred că țigările electronice sunt sigure, deși studiile medicale arată clar efecte negative asupra sănătății respiratorii și cardiovasculare”, avertizează autorii raportului.
Jocurile de noroc și dependențele comportamentale, o nouă provocare pentru generația digitală
În afara consumului de substanțe și a timpului excesiv petrecut online, jocurile de noroc devin o altă preocupare majoră pentru autorități. Unul din patru adolescenți români (25%) a declarat că a participat la jocuri de noroc în ultimele 12 luni, fie online, fie în săli dedicate. România depășește, și aici, media europeană de 23%.
Datele arată că băieții sunt semnificativ mai predispuși la pariuri decât fetele – 34% față de 16%. Fenomenul este similar la nivel european, dar mai accentuat în Europa Centrală și de Est. Țări precum Italia (45%), Islanda (41%) și Grecia (36%) se află în topul listei, însă România se apropie periculos de mult de aceste valori.
Studiul EUDA arată că pentru mulți tineri, gamingul online și pariurile digitale se intersectează, creând o zonă gri în care granița dintre distracție și dependență este tot mai greu de distins. Mecanismele de recompensă specifice jocurilor – puncte, monede virtuale, loot boxes – seamănă tot mai mult cu cele ale jocurilor de noroc.
Psihologii avertizează că aceste forme de dependență comportamentală pot avea efecte similare cu cele ale adicțiilor clasice, influențând motivația, controlul emoțional și performanța școlară. „Jocurile nu mai sunt doar o evadare, ci devin un mecanism de reglare emoțională. Când lipsesc alternative sănătoase, adolescentul se refugiază în mediul digital pentru a evita stresul și anxietatea”, explică specialiștii.
Concluzii: o generație conectată, dar vulnerabilă
Rezultatele raportului EUDA conturează un portret complex al adolescenților din România: hiperconectați, expuși tentațiilor și în căutarea validării digitale, dar tot mai vulnerabili la dependențe.
De la social media și gaming, la alcool, țigări electronice și pariuri, tinerii români se confruntă cu multiple forme de presiune și stimulare continuă. Autoritățile atrag atenția că intervențiile trebuie să vizeze nu doar sancționarea comportamentelor de risc, ci și educația emoțională și digitală, adaptată realităților generației Z.
„Nu putem vorbi despre prevenție fără dialog și fără modele pozitive. Tinerii au nevoie să înțeleagă consecințele, dar și să găsească alternative reale la dependențe – activități, comunități, mentorat”, se arată în concluziile raportului.
Generația conectată a României nu are nevoie doar de internet mai rapid, ci și de repere solide într-o lume tot mai digitalizată.