Criza presei europene intră într-o nouă etapă. După ani în care redacțiile au fost nevoite să lupte cu dominația algoritmică a platformelor, o nouă inovație Google riscă să provoace o lovitură fatală: AI Overviews, sistemul care generează automat rezumate ale informațiilor căutate de utilizatori. Federația Italiană a Editorilor de Ziare (FIEG) acuză compania americană că transformă presa într-o victimă colaterală a revoluției digitale, printr-un mecanism care elimină nevoia de a accesa sursa originală.
Federația italiană a înaintat o plângere oficială către Agcom, autoritatea națională pentru comunicații, solicitând o investigație asupra modului în care AI Overviews afectează presa și pluralismul informațional. Această mișcare se înscrie într-un efort coordonat la nivel european: mai multe organizații de presă, reunite sub umbrela European Newspaper Publishers’ Association, cer Comisiei Europene să deschidă o anchetă împotriva Google, în baza Digital Services Act (DSA), scrie The Guardian.
AI Overviews, introdus în Italia în martie 2025, oferă utilizatorilor răspunsuri generate de inteligență artificială direct în pagina de căutare, fără a fi nevoie să acceseze publicațiile care au produs conținutul original. Practic, Google rezumă articolele de presă, studiile sau analizele într-un bloc de text plasat deasupra rezultatelor, captând întreaga atenție a utilizatorilor.
„Google a devenit un traffic killer”, a declarat FIEG într-un comunicat. „Aceste servicii concurează direct cu conținutul produs de redacții, reduc vizibilitatea publicațiilor și afectează grav veniturile din publicitate.”
O analiză publicată în iulie 2025 de compania britanică de analytics Authoritas confirmă acuzațiile: odată cu apariția AI Overviews, traficul provenit din căutările Google a scăzut cu până la 80%, iar linkurile către platforme deținute de Alphabet, precum YouTube, au devenit semnificativ mai vizibile.
Google a respins însă acuzațiile, afirmând că metodologia studiilor este „inexactă și incompletă”. Compania susține că noua funcție are rolul de a „îmbunătăți experiența utilizatorilor” și că sprijină accesul la informații de calitate.
Impactul economic și cultural asupra presei independente
Pentru redacțiile italiene, miza nu este doar financiară, ci existențială. Într-un ecosistem media deja fragil, în care distribuția online depinde aproape integral de algoritmii giganților tehnologici, pierderea traficului organic poate însemna colaps economic.
Veniturile din publicitate online – principala sursă de finanțare pentru presa digitală – sunt direct proporționale cu numărul de accesări. Dacă utilizatorii primesc informațiile sintetizate de AI fără să mai dea click pe articole, modelul de business al jurnalismului se prăbușește.
„Consecințele sunt devastatoare pentru diversitatea media”, avertizează FIEG. „Atunci când doar câteva companii decid ce informații sunt vizibile și care sunt rezumate, pluralismul dispare, iar cetățeanul devine prizonierul unei singure perspective.”
Problema se extinde și asupra calității informației. Rezumatele AI pot combina fragmente din surse diferite fără context, riscând denaturarea sensului original. Mai mult, dacă sistemul privilegiază platforme afiliate sau surse cu autoritate algoritmică ridicată, presa independentă devine invizibilă.
Aceste temeri sunt accentuate de apariția noii funcții AI Mode, o extensie conversațională a motorului de căutare, care agregă răspunsuri în stil chatbot. FIEG avertizează că acest model „violează dispozițiile fundamentale ale DSA”, deoarece preia conținut fără acordul creatorilor și îl redistribuie sub formă de sinteză automată, eliminând sursa din ecuație.
Europa, între reglementare și rezistență culturală
Cazul Italiei marchează un moment crucial în dezbaterea privind relația dintre tehnologie și democrație. În septembrie 2025, guvernul condus de Giorgia Meloni a devenit primul din Uniunea Europeană care a adoptat o lege națională privind inteligența artificială, aliniată la AI Act al UE. Legea introduce limite stricte privind utilizarea AI, interzicând accesul copiilor la aplicații nesigure și prevăzând pedepse severe pentru manipularea digitală, inclusiv crearea de deepfake-uri.
Prin plângerea FIEG, Italia se poziționează acum ca vârf de lance al unei reacții continentale împotriva monopolului algoritmic. Editorii speră că, prin aplicarea DSA, Comisia Europeană va putea impune reguli clare de transparență și remunerare echitabilă pentru conținutul utilizat de AI.
Totuși, dincolo de dimensiunea juridică, confruntarea are și o miză culturală. Internetul a fost conceput ca un spațiu al accesului liber la informație, dar în epoca inteligenței artificiale acest ideal se transformă într-o piață controlată de câteva companii care decid ce citim, ce vedem și ce aflăm.
Dacă Google devine intermediarul universal al informației, jurnaliștii riscă să devină irelevanți. Iar fără ei, democrația pierde unul dintre pilonii săi fundamentali: dreptul la informare plurală și verificată.
Într-o lume în care AI poate rescrie totul – de la știri la realitate –, întrebarea nu mai este cât de departe poate merge tehnologia, ci cât suntem dispuși să pierdem pentru confortul ei.