În 2025, fraudele cibernetice nu mai înseamnă doar viruși sau emailuri de tip phishing, ci o adevărată industrie organizată, cu call-centere dedicate și scenarii atent construite pentru a exploata vulnerabilitățile emoționale și lipsa de informare a victimelor. Românii cad din ce în ce mai des în plasa atacatorilor care le pot goli conturile bancare în câteva minute, lăsându-i fără economiile strânse în ani de muncă.
Potrivit lui Alin Becheanu, head of fraud monitoring & prevention în cadrul ING Bank România, una dintre cele mai mari probleme este lipsa de rapiditate în reacția instituțiilor implicate. În momentul în care un atacator reușește să manipuleze victima și să transfere banii într-un alt cont, timpul devine cel mai mare inamic.
Cum acționează atacatorii și de ce manipularea e cheia succesului
Spre deosebire de metodele clasice de fraudă, atacurile moderne nu se bazează doar pe tehnologie, ci mai ales pe manipularea psihologică a victimei. Escrocii folosesc scenarii care inspiră urgență sau frică: apeluri telefonice în care se prezintă ca reprezentanți ai băncii, mesaje legate de tranzacții suspecte sau chiar promisiuni de câștiguri rapide.
Un aspect îngrijorător este profesionalizarea acestei „industrii” a fraudei. Atacatorii dispun de call-centere bine puse la punct, unde operatorii urmează scripturi clare, adaptate în funcție de reacția victimei. În multe cazuri, victimele ajung să furnizeze singure date confidențiale precum parole, coduri OTP sau detalii despre conturi.
Manipularea psihologică se combină cu tehnici digitale avansate, iar rezultatul este o combinație greu de detectat pentru utilizatorii obișnuiți, care cad pradă mai ales atunci când sunt presați de timp.
De ce durează recuperarea banilor și ce soluții se propun
Chiar și după ce frauda a fost descoperită, procesul de recuperare a banilor este extrem de complicat. În prezent, sumele transferate ajung rapid în conturi intermediare, de unde dispar în câteva ore prin retrageri sau transferuri succesive. Procedurile birocratice și anchetele de lungă durată fac ca victimele să rămână ani întregi fără soluții.
Alin Becheanu atrage atenția că situația ar putea fi schimbată printr-o colaborare mai eficientă între bănci, autorități și clienți. În opinia sa, băncile ar trebui să primească mai multă autoritate pentru a bloca imediat fondurile suspecte și pentru a stopa transferurile încă din faza incipientă. Totodată, schimbul de informații între instituții trebuie să fie mai rapid, pentru ca atacatorii să nu profite de întârzierile sistemului actual.
Pentru utilizatori, soluția rămâne vigilența constantă. Fiecare apel sau mesaj suspect trebuie verificat direct cu banca, iar datele confidențiale nu trebuie comunicate niciodată prin telefon sau email.
2025, anul fraudelor cibernetice sofisticate
România nu este ocolită de tendințele globale: fraudele cibernetice au devenit mai complexe, mai rapide și mai greu de combătut. Cu toate acestea, o combinație între educația digitală a populației, reacția promptă a băncilor și implicarea autorităților ar putea limita pagubele și ar reduce puterea acestor rețele de fraudă.
În lipsa unor măsuri ferme, românii rămân principala țintă, iar pierderile financiare riscă să crească exponențial. Într-o lume unde atacatorii îmbină tehnologia cu arta manipulării, doar vigilența și cooperarea pot face diferența între protejarea și pierderea economiilor.