Gigantul american Microsoft a anunțat că a blocat accesul unei unități din cadrul Ministerului israelian al Apărării la serviciile sale de cloud, după ce o investigație internă a arătat că infrastructura companiei era folosită pentru o amplă operațiune de supraveghere a populației palestiniene. Decizia marchează o rară intervenție directă a unei mari companii tehnologice într-un context geopolitic sensibil, cu implicații pentru protecția datelor și respectarea drepturilor omului.
Potrivit unui raport publicat de The Guardian, Microsoft a identificat că serviciile Azure erau utilizate pentru colectarea a milioane de apeluri telefonice efectuate zilnic de civili din Gaza și Cisiordania. Vicepreședintele și președintele companiei, Brad Smith, a transmis angajaților că „am încetat și am dezactivat un set de servicii pentru o unitate din cadrul Ministerului israelian al Apărării”, menționând că măsura include tăierea accesului la stocarea în cloud și la anumite servicii de inteligență artificială.
Conform investigației, operațiunea de monitorizare a fost derulată de Unit 8200, serviciul de informații al armatei israeliene, care ar fi început colectarea datelor încă din 2021. Obiectivul: înregistrarea și stocarea unui volum uriaș de comunicații telefonice, estimat la „un milion de apeluri pe oră”, provenite de la cetățeni palestinieni.
Această rețea de supraveghere a fost construită cu sprijinul infrastructurii Microsoft Azure, iar datele ar fi fost stocate inițial în centre de date din Țările de Jos. Surse citate de The Guardian susțin că, după ce Microsoft a început investigația, o parte a acestor informații ar fi fost mutată, cu planuri de transfer către platforma Amazon Web Services, pentru a evita eventuale blocaje.
Conflictul dintre Israel și grupările palestiniene durează de decenii, însă proiectul de monitorizare ar fi fost pus la punct cu doi ani înaintea escaladării majore a violențelor din octombrie 2023. Dezvăluirile ridică semne de întrebare privind protecția datelor personale și dreptul la viață privată al civililor palestinieni, care nu au fost informați și nu și-au dat consimțământul pentru această colectare masivă.
Presiune din partea angajaților și investitorilor
Decizia Microsoft nu a venit peste noapte. Conducerea companiei a inițiat o anchetă externă pentru a evalua modul în care erau utilizate serviciile sale și a răspuns astfel presiunilor tot mai mari din partea angajaților și a investitorilor. Aceștia au cerut clarificări cu privire la colaborarea cu Israelul, în special pe fondul ofensivei militare din Gaza și a criticilor internaționale privind încălcarea drepturilor omului.
În mesajul transmis personalului, Brad Smith a subliniat că Microsoft „nu oferă tehnologie pentru a facilita supravegherea în masă a civililor” și că această politică a fost aplicată „în fiecare țară, de peste două decenii”. Compania afirmă că principiul protejării utilizatorilor și al refuzului de a sprijini proiecte de spionaj a fost constant, indiferent de contextul politic sau de partenerii implicați.
Interesant este că, potrivit unor surse, CEO-ul Satya Nadella ar fi aprobat inițial stocarea datelor, după o întâlnire cu un comandant al Unității 8200. Această informație ridică noi întrebări legate de procesul decizional intern și de modul în care companiile globale gestionează contracte sensibile cu guverne sau agenții de informații.
Implicații pentru industria tehnologică și protecția datelor
Măsura luată de Microsoft ar putea avea efecte de amploare asupra modului în care marile companii de tehnologie își stabilesc limitele etice. Într-o perioadă în care serviciile de cloud și instrumentele de inteligență artificială sunt esențiale pentru infrastructuri critice și guverne, decizia de a întrerupe colaborarea cu un stat aliat al SUA arată că presiunea publică și normele privind drepturile omului pot cântări greu în balanță.
Totodată, acest caz ridică probleme complexe legate de jurisdicție și de responsabilitatea platformelor globale. Datele colectate au fost stocate în centre europene, iar posibila mutare a lor către Amazon Web Services evidențiază dificultatea de a controla fluxurile internaționale de informații.
Pentru Microsoft, mesajul transmis este clar: compania dorește să își păstreze imaginea de furnizor responsabil de tehnologie, dispus să impună reguli stricte chiar și partenerilor guvernamentali. Rămâne de văzut dacă alte companii din domeniul cloud, precum Amazon sau Google, vor adopta o poziție similară atunci când se confruntă cu situații care implică supravegherea masivă a populației.
Decizia ar putea reprezenta un precedent important, demonstrând că marile corporații nu sunt doar furnizori neutri de infrastructură, ci și actori cu puterea de a limita abuzurile atunci când tehnologia lor este folosită împotriva drepturilor fundamentale ale omului.