O nouă campanie frauduloasă circulă în mediul online, iar de această dată atacatorii se folosesc de imaginea președintelui României, Nicușor Dan, pentru a promova așa-zise „investiții sigure”. Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) a emis un avertisment ferm și atrage atenția asupra riscurilor majore generate de acest tip de înșelătorie.
Cum funcționează frauda și ce urmăresc atacatorii
Escrocheria descoperită de specialiști se bazează pe tehnologia deepfake, care permite crearea unor clipuri video manipulate, în care persoane publice par să rostească mesaje pe care, de fapt, nu le-au spus niciodată. În acest caz, imaginea lui Nicușor Dan este folosită pentru a „garanta” o oportunitate de investiție ce promite câștiguri rapide și consistente.
Ținta acestor videoclipuri ești chiar tu, utilizatorul de internet care poate fi atras de ideea unor profituri miraculoase. În realitate, scopul atacatorilor este să îți manipuleze emoțiile și să te determine să furnizezi date personale sau să faci transferuri bancare către conturi controlate de escroci.
Acest tip de fraudă nu este nou. În ultimii ani, persoane publice – politicieni, artiști sau oameni de afaceri – au fost folosite în campanii similare, tocmai pentru a crea aparența de credibilitate. De această dată, însă, atacul are un impact mai puternic, dat fiind că implică chiar imaginea președintelui României.
Avertismentul DNSC și recomandările specialiștilor
Într-o postare publicată pe Facebook, Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică a atras atenția asupra pericolului acestor clipuri false și a reamintit că niciun oficial sau instituție nu promovează scheme de îmbogățire rapidă pe internet.
DNSC a prezentat și o serie de sfaturi clare, pe care ar trebui să le urmezi pentru a nu deveni victimă:
- să fii vigilent atunci când vezi materiale video cu persoane publice care promit câștiguri rapide sau „investiții garantate”;
- să verifici întotdeauna sursa și să accesezi doar site-urile oficiale ale instituțiilor;
- să eviți să dai click pe reclame suspecte sau pe linkuri primite din surse necunoscute;
- să nu oferi date personale sau financiare pe pagini despre care nu ai siguranța că sunt legitime.
Pe lângă aceste recomandări, specialiștii îți cer să raportezi imediat paginile suspecte. Poți face acest lucru direct pe platforma social media unde ai descoperit materialul, dar și către DNSC, fie la numărul unic 1911, fie prin formularul online disponibil la pnrisc.dnsc.ro.
Ceea ce face ca aceste tentative să fie atât de periculoase este modul în care exploatează încrederea publicului în figuri cunoscute. Atunci când vezi un clip în care președintele țării vorbește despre o oportunitate financiară, instinctul este să îi acorzi credibilitate. Totuși, realitatea este că aceste materiale sunt fabricate și distribuite pentru a înșela.
Fraudele de tip „investiții rapide” au devenit tot mai frecvente în România, iar tehnologia deepfake le face mai convingătoare ca oricând. O simplă neatenție poate însemna pierderea unor sume importante de bani și expunerea datelor personale. În plus, odată ce aceste informații ajung la infractori, ele pot fi folosite pentru atacuri ulterioare, precum furt de identitate sau acces neautorizat la conturile tale.
Este important să înțelegi că niciun câștig financiar nu vine „instant” și că orice oportunitate prezentată ca sigură și rapidă ar trebui privită cu suspiciune. De aceea, verificarea sursei și informarea din surse oficiale sunt pași esențiali pentru a rămâne în siguranță online.
Tentativa de fraudă care îl are în prim-plan pe Nicușor Dan demonstrează încă o dată cât de inventivi devin atacatorii cibernetici și cât de vulnerabili pot fi utilizatorii neatenți. Prin folosirea deepfake-urilor și promisiuni de câștiguri miraculoase, escrocii încearcă să profite de încrederea publică și de dorința oamenilor de a obține bani ușor.
Protecția ta depinde de cât de atent ești la semnalele de alarmă. Nu accesa linkuri suspecte, nu oferi date personale și raportează imediat orice tentativă de fraudă. Doar așa poți evita să devii victimă într-o lume digitală în care manipularea vizuală și informațională este tot mai greu de detectat.