China a cerut celor mai mari companii tehnologice locale să oprească achizițiile de cipuri AI de la Nvidia și să anuleze comenzile în derulare, măsură care lovește direct în strategia americanilor pe piața a doua ca mărime pentru calculul AI. Conform Financial Times, instrucțiunea a venit din partea Administrației Spațiului Cibernetic din China (CAC) și vizează inclusiv modelul RTX Pro 6000D — un cip adaptat special pentru restricțiile impuse pe filiera SUA–China. Informația a fost preluată și de Reuters, iar acțiunile Nvidia au scăzut în urma relatărilor.
Directorul executiv Jensen Huang a spus că este „dezamăgit” de evoluție, subliniind că progresul tehnologic „nu este un joc cu sumă zero” și că Nvidia ar vrea să deservească piața chineză dacă regulile o permit. Declarațiile au venit pe fondul creșterii tensiunilor tehnologice, în timp ce compania încearcă să navigheze între politicile de la Washington și presiunile tot mai puternice pentru autosuficiență tehnologică la Beijing, scrie APnews.
Ce s-a schimbat acum în China
Potrivit FT, autoritatea de reglementare a transmis marilor platforme chineze — între care ByteDance și Alibaba — să evite noile cipuri Nvidia pentru piața locală și să renunțe la testări și la achiziții. Măsura semnalează o repoziționare: Beijingul accelerează tranziția către alternative interne (Huawei, Cambricon etc.), după luni în care companiile din China au încercat să se conformeze restricțiilor SUA prin modele „de China” precum H20 sau RTX Pro 6000D. În paralel, presa a relatat despre proiecte de centre de date alimentate exclusiv cu cipuri locale, semn că autoritățile vor să demonstreze fezabilitatea înlocuirii soluțiilor occidentale.
Impactul de piață a fost imediat: acțiunile Nvidia au coborât cu peste 2–3% pe fondul relatărilor privind interdicția, investitorii reevaluând potențialul veniturilor din China în trimestrele următoare. Chiar dacă cifra exactă a veniturilor vizate nu e publică, China este considerată o piață-cheie pentru capacitatea de calcul generativă, iar limitarea accesului la cipuri Nvidia ridică semne de întrebare despre cererea globală pe termen scurt.
Fundalul geopolitic: de la controale la „revenue sharing” și înapoi
Relația Nvidia–China a fost deja remodelată în iulie, când SUA au permis reluarea unor vânzări de cipuri către piața chineză în baza unui aranjament neobișnuit: companiile americane urmau să cedeze 15% din veniturile din China către guvernul SUA, în schimbul licențelor de export. Deși contestat politic și juridic în Statele Unite, mecanismul a creat o fereastră de oportunitate pentru modele „tăiate” din punct de vedere al performanței, dedicate Chinei. Noua instrucțiune a autorităților chineze riscă să anuleze o parte din efectele acelui acord.
În același timp, Beijingul mizează pe demonstrații publice de autosuficiență: proiecte de infrastructură care rulează pe cipuri indigene și mesaje că alternativa locală poate susține nevoile interne de AI. Pentru Nvidia, tabloul devine și mai complicat: chiar dacă restricțiile americane ar permite unele livrări, cererea efectivă poate scădea dacă marile platforme sunt îndemnate să evite produsele sale în favoarea competitorilor domestici, notează Reuters.
Ce urmează pentru Nvidia și pentru ecosistemul AI
Pe termen scurt, Nvidia va încerca probabil să-și realoce oferta către piețe unde nu există blocaje politice, în timp ce clienții chinezi vor accelera validarea alternativelor interne. Dacă directivele din China se mențin, efectul poate fi dublu: presiune pe veniturile Nvidia din Asia și, simultan, un impuls pentru furnizorii locali de cipuri să câștige masă critică în aplicații enterprise și cloud. Ţinta declarată a Beijingului este consolidarea unei „autonomii” pe întreg lanțul — de la siliciu la centrele de date.
Pentru industrie, lecția e clară: geopolitica redefinește rapid hărțile de aprovizionare. Aranjamentele de tip „revenue sharing” cu guvernul SUA, strategiile de „decuplare controlată” ale Chinei și războiul standardelor pot redesena fluxurile de hardware și software în AI. În mijlocul acestor repoziționări, declarațiile lui Jensen Huang — „accesul la tehnologie ar trebui să fie global” — rămân, deocamdată, o aspirație mai mult decât o realitate de business.