Utilizarea inteligenței artificiale în birouri a explodat în ultimii ani, dar nu toate rezultatele sunt demne de aplauze. Cercetătorii de la BetterUp Labs, în colaborare cu Stanford Social Media Lab, au introdus un nou termen care descrie fenomenul tot mai frecvent al conținutului creat de AI, dar lipsit de valoare reală: „workslop”.
Acest cuvânt compus din „work” (muncă) și „slop” (mizerie, resturi) desemnează materialele aparent bine scrise sau structurate, dar care nu aduc nicio contribuție substanțială unei sarcini. Într-un articol publicat de Harvard Business Review, cercetătorii explică faptul că „workslop” înseamnă muncă generată de AI care se dă drept muncă de calitate, dar nu conține informații utile, context relevant sau soluții aplicabile.
Potrivit studiului, 95% dintre organizațiile care au încercat să integreze AI în procesele lor declară că nu au obținut niciun beneficiu clar. Una dintre cauze ar putea fi chiar acest tip de conținut superficial. În loc să reducă volumul de muncă, „workslop” creează taskuri suplimentare pentru colegi, care trebuie să interpreteze, corecteze sau să refacă complet materialele generate.
Efectul pervers al acestor livrabile de slabă calitate este că mută povara muncii în aval, pe umerii celor care preiau proiectele. Astfel, timpul câștigat prin folosirea AI la început se pierde rapid când echipele trebuie să repare rezultatele. Cercetătorii subliniază că fenomenul nu se limitează la texte: rapoarte, prezentări, cod software sau analize de date pot fi la fel de afectate.
Un sondaj derulat pe un eșantion de 1.150 de angajați cu normă întreagă din SUA arată dimensiunea reală a fenomenului: 40% dintre respondenți au primit „workslop” în ultima lună. Asta înseamnă că aproape jumătate dintre profesioniști s-au confruntat recent cu documente sau fișiere generate de AI care, în loc să ajute, au adăugat confuzie și muncă suplimentară.
Cum poți recunoaște munca „workslop”
Deși instrumentele AI devin tot mai sofisticate, semnele unui conținut lipsit de substanță sunt ușor de observat dacă știi ce cauți. Printre indiciile cele mai frecvente se numără:
- Generalizări excesive: fraze corecte gramatical, dar care nu aduc nicio informație specifică.
- Lipsa de context: date sau idei care nu răspund la cerința concretă a proiectului.
- Erori subtile: statistici neverificate, concluzii nefondate sau exemple irelevante.
Aceste caracteristici fac ca textul sau analiza să pară profesioniste la prima vedere, însă ele nu „avansează cu adevărat sarcina”, cum notează autorii studiului. Problema devine critică atunci când deciziile importante – financiare, strategice sau tehnice – se bazează pe astfel de documente.
Soluții pentru lideri și echipe
Cercetătorii recomandă managerilor să acționeze rapid pentru a evita răspândirea fenomenului. Printre măsurile sugerate:
- Modelarea unui comportament responsabil: liderii trebuie să folosească AI doar cu un scop clar, demonstrând cum tehnologia poate sprijini munca, nu să o înlocuiască orbește.
- Stabilirea unor reguli ferme: fiecare echipă are nevoie de ghiduri și standarde privind acceptarea și verificarea conținutului generat de AI.
- Verificarea și feedbackul constant: procese interne de control care să detecteze rapid materialele superficiale înainte de a fi integrate în proiecte.
În esență, AI poate fi un aliat valoros doar dacă este utilizat cu discernământ. Atunci când angajații se bazează excesiv pe instrumente automate fără să analizeze rezultatele, riscul de „workslop” crește exponențial.
Inteligența artificială promite eficiență și viteză, dar cercetarea BetterUp Labs arată că aceste avantaje pot fi anulate dacă organizațiile nu stabilesc limite clare și criterii de calitate. „Workslop” nu este doar un termen amuzant, ci un avertisment serios: tehnologia nu poate înlocui gândirea critică, iar munca reală începe abia după ce verifici și rafinezi ceea ce AI îți pune pe masă.