România rămâne, și în 2025, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul competențe digitale, potrivit celor mai recente date Eurostat. Dacă la activități simple, precum trimiterea și primirea de mesaje, stăm relativ bine, atunci când vine vorba despre servicii bancare, educație sau sănătate online, decalajul față de restul Europei devine uriaș.
Mai surprinzător este faptul că interesul pentru digitalizare pare mai crescut în rândul seniorilor, nu al tinerilor. În București, de exemplu, listele de așteptare pentru cursuri de competențe digitale sunt pline de persoane trecute de 70 de ani, dornice să învețe cum să își protejeze datele personale, cum să folosească aplicații de navigație sau să acceseze servicii online. În schimb, mulți tineri nu par interesați să-și dezvolte abilități digitale de bază, deși aceste competențe sunt vitale pentru piața muncii actuale și viitoare.
Unde pierd românii la capitolul digitalizare
Statisticile arată diferențe dramatice. În Țările de Jos, aproape toată populația folosește emailul în mod regulat, pe când în România doar 44% dintre cetățeni apelează la acest serviciu de bază. Situația este și mai gravă la operațiunile bancare: în Danemarca, 98% dintre oameni își gestionează conturile online, comparativ cu doar 27% dintre români.
Accesarea informațiilor medicale online este o altă zonă unde România rămâne în urmă: doar puțin peste 30% dintre cetățeni folosesc internetul pentru astfel de căutări. În ceea ce privește educația digitală, cifrele sunt și mai îngrijorătoare: doar 7% dintre români accesează materiale de studiu online.
Paradoxal, România depășește media europeană atunci când vine vorba de apeluri telefonice și video, semn că oamenii folosesc tehnologia mai ales pentru comunicare personală, nu pentru servicii esențiale.
De ce seniorii sunt mai motivați decât tinerii
Un aspect surprinzător al acestui decalaj digital este apetitul crescut al seniorilor pentru învățare. Mulți pensionari se înscriu la cursuri organizate de primării sau ONG-uri pentru a învăța să utilizeze aplicații mobile, să evite fraudele online sau să își securizeze telefoanele. Ei văd digitalizarea ca pe o necesitate pentru viața de zi cu zi, de la accesarea serviciilor medicale până la comunicarea cu familia plecată în străinătate.
În contrast, tinerii par mai puțin motivați să participe la astfel de programe, deși ar avea nevoie de competențe avansate pentru a concura pe o piață a muncii europeană și globalizată. Lipsa interesului ar putea avea consecințe serioase, în condițiile în care tot mai multe joburi cer abilități digitale solide, indiferent de domeniu.
Soluțiile propuse și planurile autorităților
Pentru a reduce decalajul, autoritățile au promis investiții în educația digitală prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Până la sfârșitul anului viitor, peste 30.000 de funcționari publici ar urma să fie instruiți în competențe digitale de bază, un program finanțat cu 20 de milioane de euro. Totuși, problema reală rămâne în rândul populației generale, unde lipsa de interes și educație digitală riscă să mențină România izolată într-o economie europeană tot mai tehnologizată.
În timp ce alte state europene privesc digitalizarea ca pe o șansă de dezvoltare și incluziune, România rămâne captivă unui paradox: seniorii vor să învețe și fac eforturi să recupereze decalajul, dar tinerii, cei care ar trebui să fie motorul adaptării digitale, par să rămână în urmă, conform Știrile ProTV.