Inteligența artificială nu mai este o tehnologie a viitorului, ci o parte integrantă a vieții cotidiene. Într-o amplă analiză publicată de Financial Times, România este menționată în contextul transformării rapide prin care trece omenirea, odată cu adoptarea masivă a instrumentelor de tip AI. Conform publicației britanice, țara noastră se află la mijlocul clasamentului mondial care măsoară utilizarea inteligenței artificiale în viața de zi cu zi — un semn că interesul românilor pentru noile tehnologii este în creștere, dar încă există un decalaj față de statele aflate în fruntea inovației digitale.
În timp ce Emiratele Arabe Unite conduc topul cu o rată de adopție de 59% din populație, România se situează în zona de mijloc a clasamentului, alături de alte state europene care încearcă să echilibreze dezvoltarea tehnologică cu reglementările de protecție a datelor și eticii AI.
Potrivit analizei Financial Times, peste 18 miliarde de mesaje sunt trimise către ChatGPT în fiecare săptămână — un volum uriaș, care reflectă ritmul cu care oamenii au integrat inteligența artificială în activitățile zilnice. În doar trei ani de la lansare, chatbot-ul OpenAI a fost folosit de mai mult de o zecime din populația globului, atingând o rată de adopție pe care internetul clasic a atins-o abia după un deceniu.
Această expansiune fulgerătoare a schimbat nu doar modul în care oamenii lucrează, ci și felul în care gândesc, învață sau iau decizii. De la profesori care creează materiale educaționale și până la antreprenori care își scriu planurile de afaceri cu ajutorul AI-ului, tehnologia a devenit un „partener” discret, dar tot mai indispensabil.
Ronnie Chatterji, economist-șef la OpenAI, a declarat pentru Financial Times că „majoritatea oamenilor folosesc AI-ul nu pentru a-și înlocui munca, ci pentru a lua decizii mai bune”. El a subliniat că inteligența artificială a devenit, în esență, un instrument de sprijin decizional, nu doar o unealtă de automatizare.
De exemplu, utilizatorii apelează la AI pentru sarcini variate: redactarea de texte, traduceri rapide, analiză de date, sfaturi de carieră sau chiar sugestii privind relațiile personale. În același timp, companii precum Anthropic, dezvoltatorul chatbot-ului Claude, raportează că marea majoritate a conversațiilor sunt legate de programare și tehnologie, confirmând orientarea profesională a utilizatorilor.
România, parte din valul european al adopției AI
Un raport recent al AI for Good Lab, laborator de cercetare al Microsoft, a arătat că 15% din populația activă la nivel global folosește inteligența artificială în mod regulat. Studiul a mai evidențiat o corelație clară între utilizarea AI și produsul intern brut al unei țări: cu cât tehnologia este mai adoptată, cu atât crește și performanța economică.
Țările europene domină clasamentul global al adopției, datorită investițiilor consistente în educație digitală și infrastructură IT. România se află în zona de mijloc a topului, un rezultat explicabil prin contrastul dintre interesul ridicat pentru tehnologie și nivelul inegal de acces la instrumente moderne.
În marile orașe, tot mai mulți români folosesc AI pentru productivitate și educație. În mediul universitar, instrumentele de generare de text sunt folosite pentru redactarea lucrărilor academice și analiză de conținut, iar în mediul de afaceri, companiile românești adoptă ChatGPT, Copilot sau Claude pentru automatizarea sarcinilor repetitive.
Totuși, decalajul digital dintre mediul urban și cel rural rămâne o provocare. Lipsa unei infrastructuri solide de internet și a alfabetizării digitale limitează potențialul de creștere. În ciuda acestor obstacole, România are un avantaj competitiv important: o comunitate tehnologică activă și un nivel ridicat de competențe IT, recunoscute la nivel internațional.
Inteligența artificială – din birou, în viața personală
Raportul Financial Times arată că integrarea AI-ului în viața oamenilor a depășit deja granițele profesionale. Chatbot-urile și asistenții virtuali sunt folosiți pentru planificarea vacanțelor, organizarea bugetelor personale, redactarea mesajelor sau chiar pentru recomandări culinare. Pe scurt, inteligența artificială a devenit asistentul personal universal al lumii moderne.
De asemenea, țări precum Emiratele Arabe Unite, aflate în fruntea clasamentului, au făcut din AI o prioritate națională. Guvernul de la Abu Dhabi folosește deja modele de inteligență artificială pentru redactarea legilor, iar copiii învață noțiuni de AI încă de la vârsta de patru ani. Acest contrast evidențiază direcția globală în care se îndreaptă educația și administrația publică.
Pentru România, menționarea în analiza Financial Times confirmă că țara se află pe radarul internațional al transformării digitale. Deși nu este încă în fruntea valului, progresul este evident — iar următorul pas va fi trecerea de la utilizarea ocazională la integrarea constantă a AI-ului în educație, administrație și economie.
În doar câțiva ani, inteligența artificială a trecut de la statutul de curiozitate tehnologică la cel de instrument indispensabil. Iar dacă ritmul actual se menține, este probabil ca, în viitorul apropiat, fiecare român să interacționeze zilnic cu un AI, fără să-și mai dea seama — la birou, acasă sau chiar în deciziile mărunte de zi cu zi.