Românii își doresc o școală adaptată vremurilor actuale, în care tehnologia să fie parte integrantă a procesului de învățare. Cel mai recent studiu realizat de Ipsos pentru Edge Institute arată că șapte din zece respondenți consideră benefică utilizarea mai intensă a instrumentelor digitale în educație. Concluziile cercetării, prezentate la București, subliniază optimismul publicului față de digitalizare, dar și o serie de obstacole care încetinesc transformarea.
Datele arată o creștere semnificativă a deschiderii față de tehnologie în doar un an. Dacă în 2024 doar 63% dintre români vedeau digitalizarea ca pe un lucru bun, în 2025 procentul a urcat la 70%. În același timp, scorul acordat nivelului de digitalizare a țării a crescut ușor, la 3,6 din 5. Tinerii din Generația Z se arată cei mai entuziaști, iar marile orașe conduc topul, deși Bucureștiul se află paradoxal sub medie, cu doar 3,3.
Rezultatele studiului arată că românii cred în potențialul tehnologiei de a îmbunătăți calitatea educației. Peste 70% dintre respondenți sunt de părere că folosirea zilnică a dispozitivelor digitale de către elevi ar avea un impact pozitiv, iar 64% susțin introducerea obligatorie a platformelor online pentru teme și evaluări. De asemenea, 76% dintre elevi, 73% dintre profesori și 59% dintre părinți consideră că digitalizarea le-ar face viața mai ușoară.
Directorul executiv al Edge Institute, Robert Berza, subliniază că „investiția în digitalizare este, în primul rând, o investiție în elevi și în șansa lor de a fi pregătiți pentru meseriile viitorului și pentru o economie puternică pe plan european”. Studiul indică și o viziune clară asupra școlii anului 2030: programe flexibile, resurse digitale interactive, realitate augmentată și teme rezolvate exclusiv în mediul online. Românii cred că aceste schimbări vor transforma radical metodele de predare, făcând învățarea mai personalizată și mai atractivă.
În prezent, însă, percepția asupra calității școlii rămâne modestă, cu o notă medie de 6,7 din 10. Majoritatea respondenților consideră că sistemul se bazează prea mult pe memorare și pregătirea pentru examene, în timp ce competențele digitale, munca în echipă și comunicarea nu sunt suficient dezvoltate.
Barierele digitalizării și temerile părinților
În ciuda entuziasmului general, cercetarea relevă multiple obstacole. Lipsa dotărilor, costurile suplimentare pentru părinți și pregătirea insuficientă a profesorilor sunt menționate frecvent. Totodată, 35% dintre respondenți se tem de dependența de dispozitive, iar 33% atrag atenția asupra riscului ca elevii să fie distrași de la obiectivele educaționale. Reducerea interacțiunii directe și problemele de siguranță online, precum cyberbullying-ul și furtul de date, completează lista preocupărilor.
Aceste bariere arată că digitalizarea nu poate fi impusă rapid, ci necesită o strategie amplă și coerentă. Aproape jumătate dintre cei chestionați consideră că Ministerul Educației trebuie să conducă procesul, sprijinit de inspectorate și unități de învățământ. Rolul companiilor private sau al ONG-urilor este perceput ca fiind secundar, deși acestea pot oferi soluții inovatoare și resurse tehnice.
În același timp, românii văd în inteligența artificială o oportunitate, nu o amenințare. Printre avantajele menționate se află platformele cu feedback automatizat, alternative mai ieftine la meditații și aplicațiile de învățare gamificate. Principala teamă rămâne pierderea contactului uman dintre elevi și profesori, dar nu există îngrijorări majore privind locurile de muncă ale cadrelor didactice.
Pași necesari pentru o educație digitală reală
Pentru ca școala românească să devină cu adevărat digitală, este nevoie de investiții consistente și de pregătirea personalului didactic. Table interactive, calculatoare, tablete și conexiuni stabile la internet trebuie să fie standard în fiecare unitate de învățământ. În paralel, profesorii au nevoie de formare continuă, astfel încât să integreze eficient noile instrumente în procesul educațional.
Viitorul educației, așa cum îl văd românii, presupune o combinație echilibrată între tehnologie și interacțiune umană. Flexibilitatea programelor, resursele digitale și adaptarea la ritmul fiecărui elev pot transforma radical experiența de învățare. Dar, pentru ca aceste schimbări să devină realitate, decidenții trebuie să depășească barierele identificate și să adopte soluții clare, aplicabile, așa cum recomandă și Edge Institute.
Studiul Ipsos confirmă că România se află într-un moment de cotitură. Sprijinul public pentru digitalizarea educației este puternic, însă succesul depinde de voința autorităților și de capacitatea sistemului de a se adapta rapid. Elevii, profesorii și părinții sunt pregătiți pentru schimbare, dar așteaptă pași concreți care să transforme școala într-un spațiu cu adevărat pregătit pentru viitor.