Autoritățile chineze au lansat o campanie națională de două luni pentru a combate conținutul pesimist de pe rețelele sociale, platformele de streaming și aplicațiile video scurte. Dacă până acum cenzura viza în special critica politică sau referirile la evenimente istorice sensibile, acum vizorul s-a mutat asupra mesajelor considerate „nihiliste” sau „demoralizatoare”.
Campania este coordonată de Administrația Cyberspațiului din China, care susține că astfel de conținuturi amplifică sentimentele de disperare, răspândesc zvonuri economice sau exploatează anxietățile legate de locuri de muncă și educație. Măsura vine pe fondul unei crize economice care a adâncit nemulțumirile și a alimentat trenduri precum „lying flat”, stil de viață adoptat de mulți tineri ce aleg simplitatea și renunțarea la presiunea socială, scrie CNN.
De la „lying flat” la noile expresii ale nemulțumirii
În ultimii ani, încetinirea economică, criza imobiliară și șomajul ridicat au accentuat lipsa de perspectivă a tinerilor chinezi. Potrivit datelor oficiale, rata șomajului pentru grupa de vârstă 16–24 de ani (excluzând studenții) a atins în august 2025 nivelul de 18,9%, cel mai mare din ultimii doi ani.
Pe fondul acestor dificultăți, pe internet au apărut forme inedite de protest cultural, precum fenomenul „lying flat” (a „sta întins”), care promovează o viață lipsită de competiția acerbă pentru carieră și bani. Recent, a prins contur și termenul „rat people”, asociat cu tinerii care preferă să rămână în casă, comandând mâncare online și evitând ieșirile, un mod ironic de a reflecta lipsa de motivație.
Autoritățile au început deja să șteargă videoclipuri și conturi de pe platforme populare precum Weibo, Kuaishou sau Xiaohongshu, în special pe cele care documentau astfel de stiluri de viață. Oficialii susțin că acest tip de conținut ar putea „întări panica socială” și ar submina încrederea publicului în stat.
Platformele online, puse la zid pentru „conținut nociv”
Campania nu vizează doar utilizatorii, ci și marile platforme digitale. Companii precum Weibo, Kuaishou și Xiaohongshu au fost sancționate luna aceasta pentru că nu au reușit să modereze suficient de bine conținutul. Printre motive se numără atât mesajele pesimiste, cât și promovarea excesivă a vieții celebrităților sau a „trivialităților” în secțiunile de trending.
În comunicatul oficial, autoritățile au menționat că sunt interzise mesajele care:
- incită la confruntări între grupuri,
- răspândesc frică și anxietate,
- promovează idei „defetiste” de tipul „efortul este inutil”,
- exploatează grijile legate de locuri de muncă, întâlniri sau educație pentru a vinde cursuri și produse.
Cetățenii au fost încurajați să raporteze cazurile de „negativitate” online, iar presa de stat a descris campania drept „o reacție oportună la haosul existent pe internet”.
Între controlul sentimentelor și realitățile economice
Experții atrag atenția că acest tip de campanie are o miză dublă: pe de o parte, cenzura urmărește reducerea tensiunilor sociale, pe de altă parte, autoritățile încearcă să stimuleze încrederea consumatorilor pentru a susține creșterea economică.
Ja Ian Chong, profesor de științe politice la Universitatea Națională din Singapore, subliniază că este „rezonabil” ca Beijingul să încerce să gestioneze starea de spirit a populației pentru a încuraja consumul. Totuși, avertizează că simpla schimbare a tonului online nu poate modifica realitatea: „Fără perspective mai bune de carieră și viață, sentimentele generale de pesimism vor continua. Utilizatorii chinezi au găsit mereu modalități de a-și exprima frustrările, chiar dacă limbajul evoluează constant.”
În timp ce guvernul vizează o creștere economică anuală de 5%, indicatorii recenți arată dificultăți majore: producția fabricilor și vânzările cu amănuntul au scăzut la cele mai slabe niveluri din ultimele 9–12 luni. În acest context, eforturile de a ascunde nemulțumirile online ar putea fi percepute mai degrabă ca o cosmetizare a realității decât ca o soluție reală.
Campania împotriva pesimismului marchează o nouă etapă în controlul strict al spațiului digital din China. Dacă anterior cenzura viza în principal critica politică, acum ținta o reprezintă stările emoționale colective, reflectate în postări și comentarii. Rămâne de văzut dacă ștergerea mesajelor va reuși să restabilească optimismul sau, dimpotrivă, va alimenta noi forme de rezistență culturală, prin care tinerii să își exprime frustrarea în fața unui viitor incert.