Un studiu realizat în primăvara acestui an de Centrul de Formare APSAP arată o ruptură tot mai clară între obiceiurile digitale ale „Generaţiei Z” şi realitatea profesională. În rândul tinerilor români cu vârste între 18 şi 25 de ani:
- 70 % deschid zilnic aplicaţia TikTok;
- 37 % sunt prezenţi pe LinkedIn, reţeaua-etalon pentru crearea unui profil profesional;
- la segmentul 26 – 40 de ani prezenţa pe LinkedIn urcă la 72 % , confirmând că decalajul se reduce după intrarea efectivă pe piaţa muncii.
Diferenţele devin şi mai evidente dacă privim nivelul de educaţie: aproape 60 % dintre absolvenţii de liceu sunt activi pe TikTok, însă doar 22 % au cont pe o reţea profesională. La extrema celalaltă, 4 din 10 tineri cu studii postuniversitare folosesc LinkedIn în mod curent.
Cum afectează scroll-ul perpetuu motivaţia pentru muncă
Corina Petcu, director HR la Wingsrom FQP, explică: „ Obişnuinţele digitale ajung să modeleze atitudinea faţă de carieră . Timpul petrecut în consum pasiv de conţinut scade capacitatea de concentrare şi întârzie intrarea în câmpul muncii. Într-o economie construită pe principiul contribuţiilor continue, absenţa unei generaţii de la muncă formală înseamnă presiune suplimentară asupra sistemului public de pensii”.
Expertul punctează două riscuri majore:
- Productivitate suboptimală – tinerii care amână debutul profesional provin în număr tot mai mare din zonele economiei informale (creator de conţinut, gig economy) unde veniturile sunt neregulate şi greu de fiscalizat.
- Fuga de efort susţinut – algoritmul TikTok recompensează reacţia rapidă şi validarea instantanee, încurajând satisfacţiile pe termen scurt şi descurajând investiţia în competenţe pe termen lung.
În loc de demonizare, platformele pot fi convertite în canale de învăţare
Trainerul şi consultantul în legislaţia muncii Laura Vasilescu (Azami Training) avertizează că demonizarea TikTok-ului este contraproductivă. „În fiecare feed există şi conţinut despre educaţie financiară, mentorat şi antreprenoriat . Cheia este filtrarea: cine ghidează tânărul spre aceste resurse?”
Ea propune trei direcţii concrete de acţiune:
- Educaţie digitală în şcoli – elevii să înveţe cum să identifice surse sigure de informaţie şi să evite bula de divertisment pasiv.
- Campanii de employer branding pe canalele preferate de tineri – companiile să îşi prezinte programele de internship, carieră şi mentorat sub formă de clipuri scurte, adaptate formatului vertical.
- Politici fiscale şi de piaţa muncii mai flexibile – statul să faciliteze trecerea creatorilor de conţinut sau lucrătorilor din gig-economy spre forme de muncă declarate, cu contribuţii clare la buget.
TikTok – televizorul anilor 2020
Antreprenorul IT Oliviu Matei (Holisun) consideră fenomenul fireşte ciclic: „ TikTok nu e altceva decât televizorul generaţiei Z . Întotdeauna a existat un canal de divertisment care consuma mare parte din atenţie. Doar că acum totul se întâmplă mai rapid, iar riscurile ies la suprafaţă mai repede”.
„Adultul emergent” şi decalajul de contribuţie
Psihologul clinician dr. Cristina Elena Petre plasează problema într-un cadru evolutiv: „Între 18 şi 25 de ani vorbim de aşa-numitul adult emergent . Mulţi finalizează studiile abia spre 24-25 de ani şi nu pot lucra în domeniul lor fără diplomă. Dacă, în paralel, consumă masiv conţinut superficial, trecerea spre un job stabil devine şi mai dificilă”.
Concluzie
Viitorul profesional al unei generaţii nu se construieşte doar din like-uri şi vizualizări. De la specialişti în HR la psihologi şi antreprenori, mesajul convergent este clar: platformele sociale trebuie integrate într-un ecosistem de educaţie şi orientare profesională , altfel riscăm ca dependenţa de conţinut pasiv să erodeze productivitatea şi, implicit, sustenabilitatea economică a României în următoarele decenii, conform Adevărul.