2026 este, pentru Uniunea Europeană, un an de „așezare” pe zona digitală: se caută simplificarea regulilor, se stabilesc priorități și se pregătește terenul pentru deciziile care ar urma să se închidă în 2027. În paralel, Bruxellesul încearcă să mențină un echilibru dificil între protecția consumatorilor și nevoia ca firmele europene să rămână competitive, într-un context în care orice nouă reglementare tech poate genera reacții și dincolo de Atlantic.
Mai jos sunt principalele dosare digitale ale UE în 2026, pe o structură clară, ușor de parcurs, în linia sursei.
1) Simplificare și competitivitate, „Digital Omnibus”
„Digital Omnibus” este inițiativa care ar trebui să aducă o simplificare a peisajului legislativ digital și să fie, cel puțin pe hârtie, motorul unei competitivități mai bune pentru economia europeană. Ținta realistă nu este o revoluție peste noapte, ci un cadru mai coerent, care să reducă fragmentarea și să facă regulile mai ușor de aplicat.
Problema este că proiectul riscă să fie prins între două tabere. Unii consideră că nu e suficient de ambițios, alții ar vrea să-l oprească sau să-l dilueze, invocând riscuri pentru protecțiile deja existente. Tocmai de aceea, 2026 devine un an de „negociere grea”, în care mesajele din partea mediului de afaceri și a societății civile vor cântări mult.
2) Digital Networks Act, rețelele și disputa despre „taxe”
Comisia Europeană ar urma să prezinte proiectul Digital Networks Act la început de an, după întârzieri cauzate de reparații și revizuiri interne. Actul este așteptat cu interes pentru că atinge o zonă sensibilă: relația dintre operatorii de telecom și marii furnizori de conținut, plus modul în care se finanțează infrastructura de rețea.
Aici se adună opoziții din mai multe direcții. Statele membre sunt reticente să cedeze control național asupra unor decizii strategice, iar organizațiile de consumatori și societatea civilă contestă ideea unor „network fees” și efectele pe care le-ar putea avea asupra utilizatorilor și pieței. În plus, componenta transatlantică rămâne delicată: astfel de măsuri pot deveni rapid subiect de conflict comercial și politic.
3) Reclame personalizate și design-ul rețelelor sociale, „Digital Fairness Act”
Spre final de 2026 este planată „Digital Fairness Act”, o actualizare a agendei de protecție a consumatorului în mediul digital. Susținătorii vorbesc despre limitarea folosirii datelor personale pentru reclame targetate și despre restricții pentru anumite mecanisme de interfață din social media care împing utilizatorul să stea cât mai mult în aplicație.
Criticii spun însă că o parte dintre aceste obiective sunt deja acoperite de legislația existentă, iar o nouă reglementare riscă să dubleze obligații și să lovească mai ales în IMM-uri și în industria de marketing digital, care depinde de targetare. Dezbaterea este de așteptat să se încingă pe măsură ce impactul economic devine mai clar.
4) „Chat control” și lupta pentru siguranța copiilor online
Dosarul numit informal „chat control” rămâne unul dintre cele mai controversate, pentru că pune în tensiune două obiective greu de împăcat: protejarea copiilor de abuzuri online și păstrarea confidențialității comunicațiilor. În 2025 s-a avansat către un compromis la nivelul Consiliului, iar negocierile cu Parlamentul European sunt în desfășurare.
Punctul sensibil este că, în practică, măsurile pot împinge companiile tech să scaneze mesageria pentru conținut ilegal și pot crea presiune pentru forme de identificare digitală. Cum regulile temporare existente expiră, Comisia a cerut prelungirea lor, iar 2026 poate deveni anul în care se decide dacă UE merge spre o soluție „dură” sau una mai limitată.
5) Euro digital, un sistem european de plăți
Euro digital este proiectul prin care UE și Banca Centrală Europeană încearcă să contureze un instrument de plată pan-european, într-o perioadă în care dependența de infrastructuri globale este văzută tot mai des ca vulnerabilitate. În 2026, legislația de susținere ar putea fi adoptată, ceea ce ar împinge proiectul într-o fază mult mai concretă.
Susținătorii vorbesc despre mai multă concurență, mai puțină fragmentare între țări, inovație și tranzacții mai ieftine. În tabăra cealaltă, apar temeri legate de limitele impuse portofelelor de euro digital și opoziția băncilor și a marilor companii de plăți, care ar putea vedea proiectul ca pe o amenințare directă.
6) Cybersecurity Act, furnizorii cu risc și securitatea 5G
Revizuirea „Cybersecurity Act” este așteptată la început de an și poate aduce măsuri mai ferme pentru infrastructurile critice. Printre direcțiile discutate se află întărirea setului de măsuri pentru securitatea 5G și chiar transformarea unor recomandări în obligații.
Pe masă este și extinderea conceptului de „furnizori cu risc ridicat” dincolo de telecom, către alte sectoare strategice. Mesajul general este clar: UE vrea mai mult control asupra lanțurilor tehnologice sensibile, chiar dacă asta poate însemna costuri suplimentare și fricțiuni comerciale.
Ce rămâne pentru utilizatori
În final, miza nu este tehnică, ci profund umană. Pentru Bruxelles, 2026 este despre reguli, acte și negocieri; pentru utilizatori, este despre cum arată viața de zi cu zi online: ce reclame vezi, cât de protejate îți sunt mesajele, cum plătești și cine are acces la datele tale. Dincolo de jargonul legislativ, aceste decizii vor influența modul în care comunicăm, cumpărăm și ne informăm.
Rămâne de văzut dacă Uniunea va reuși să găsească echilibrul dintre protecție și inovație, dintre siguranță și libertate digitală. Un lucru este cert: anul acesta nu va fi doar despre „reguli noi”, ci despre felul în care internetul european va arăta pentru milioane de oameni în următorul deceniu.